Tuesday, February 15, 2011
Recurență 2
E lung și alb
Și desparte...
Nu albul de negru,
Nu răul de bun,
Nici viața de moarte,
Nici carnea de scrum.
E alb si înalt,
Neclintit își împarte
Surzii de strigăte,
Muții de blesteme,
Orbii de urât,
Și pe schiopi de oboseală.
Apare doar din când în când,
Ca să îți amintească
De crematoriul de dincolo.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment